O problema mare in cadrul crestinismului o reprezinta calendarul si tot ceea ce tine de el. De multe ori nu se trec toate sarbatorile, evenimentele, fie din graba, fie din uitare, si oamenii devin confuzi, preotii asemenea, pentru ca nu stiu ce sa faca, ce sfaturi sa dea.
Cel mai elocvent caz este acela al posturilor
In perioada aceasta a aparut o alta problema mult dezbatuta in sanul bisericii: cand se tin mosii de vara? mosii de vara sau sambata mosilor.
Pentru cei neavizati este o problema faptul ca in calendar nu sunt trecute sambetele mortilor. Mai ales pentru cei care au dezvoltat un deosebit cult al mortilor, care au in familie pe cineva drag care a decedat si caruia vor sa ii acorde o atentie deosebita prin slujbele de pomenire a mortilor: mosii de vara, iarna, toamna.
De aceea vreau sa fac un comentariu pe aceasta tema a tinerii mosilor de vara: data, traditii legate de mosii de vara, modalitatea de comemorare a mortilor, de ce nu e trecut in calendar, sfaturi
............ Data cand se tin mosii de varaTraditii legate de mosii de vara ...............
anul acesta, desi nu e trecut in calendar, totusi el se tine pe data de 19 iunie, in sambata dinaintea Rusaliilor sau Pogorarii Duhului Sfant.
............Traditii legate de mosii de vara (Sambata Rusaliilor; Sambata Mosilor; Mosii de Rusalii; Mosii cei Mari; Mosii de Vara; Mosii de Samburi; Goana Rusaliilor)..................
Caracterul funerar al sarbatorii Rusaliilor, manifestat in intreg complexul de festivitati (Todorusalele, Ispasul, Lunea Ratacita) este sustinut de urmatorul episod, si anume de Sambata Mosilor. Oamenii continua sa se fereasca de duhurile necurate prin impodobirea locuintelor cu leustean, tei, usturoi s.a. precum si prin imbunarea acestora si a mortilor cu ofrandele specifice. Pentru a grabi plecarea de pe pamant a demonilor, in aceasta zi se desfasuta obiceiul intitulat Goana Rusaliilor, care avea ca tema principala alungarea Rusaliilor de pe pamant.
Ce se zice in popor despre aceasta zi:
• Mosii se zice ca au fost noua unchesi batrani, care, pe unde mergeau, numai bine si minuni faceau.
• In aceste zile se desteapte toti mortii si se duc pe Valea cu Dor. Acolo gasesc tot ce li s-a dat de pomana in cursului anului. Cine nu gaseste nimic ia tarana in poala si se intoarce mahnit. Oalele se impart, pentru ca cei morti sa aiba cu ce bea apa pe lumea cealalta. In zilele de Mosi se lucreaza orice, dar nu se toarce, caci se crede ca se intorc colacii de la morti indarat. Acum nu se dau laturile afara, ca bietii morti stau cu gurile cascate in aceasta zi, asteptand colaci, si laturile le dau in gura lor. Nu se matura, ca se da praf in ochii ortilor, care stau dupa usa, pana a doua zi, cad, dupa terminarea liturghiei, isi iau zborul catre cer.
• Ca sa fii ferit de furtisaguri si pierderi peste an, este bine ca cea dintai palcinta pe care o faci sambata, pentru a doua zi, s-o dai de pomana ori s-o manaci in casa, sa o pui la cuptor intai si s-o scoti pe urma, sa o rupi in trei parti si s-o imparti la saraci.
• Se da de pomana pentru morti, preparata din porumb rasnit (pasat) fiert in apa sau in lapte, amestecat cu untura incinsa sau branza.
• Se fac colaci si se dau cu lapte, de pomana pentru morti, cu ceapa si usturoi verde. Aceasta o fac ca sa fie feriti de boale din apucate si a merge bine la zarzavaturi in gradina.
• Cofele se umplu cu apa de la fantana sau de izvor. Cand se umplu cu apa, se lasa pe ghizdurile fantanii un ban, ce reprezinta plata apei. Aceasta se face pentru ca apa a fost dobandita prin munca altora si, neplatind-o, pomana n-ar fi primita. Cofele si toate celelalte vase sunt impodobite cu cununi de flori, mai ales de trandafiri. Pe langa florile insirate pe ata se pun si roscove, smochine, covrigi si alte lucruri cumparate din targ.
• La Mosii de Cirese se aseaza masa, pe care se pun gramezi de cirese, flori si colacei, apoi se impart la oameni si copii ce sunt chemati inadins. Ca cineva sa imparta trebuie ca ami intai sa nu fi gustat cirese pana in momentul acela.
• E zi in care femeile gospodine fac bucate bune cu carne de miel, placinte, alivenci, lapte cu tocmagi etc. si dau de poaman in blide noi, linguri noi si vase noi, cu apa de la fantana lor proprie sau cumparata cu parale, daca nu au fantana. Dau de pomana parintii la fii si nepoti, nasii finilor, cumatrii, rudele si prietenii unii altora. Pomana o duce o fata sau femeie imbracata in straie de sarbatoare. Blidul cu mancare si vasul cu vin sau cu apa e impodobit cu trandafiri, minta si calapar, si colac si lumanare. Intra in casa, pune pomana pe masa, aprind lumanarea si o da celui in drept zicand: "Tine?de sufletul lui...". Cel in drept o ia si spune "Bodaproste" (sau Bogdaproste).
• Tinerii taie crengute de tei, cu care impodobesc gospodaria: la icoane, la ferestre, la stresini, la porti. Teiul de Duminica Mare este foarte util: cand ploua vara cu piatra, se arunca afara cate crenguta de tei uscat, crezand ca astfel ploaia inceteaza. Trebuie ca grindina astfel amnintata sa nu fi trecut hotarele satului, pentru ca altfel ea nu se mai poate risipi.
• Usile si ferestrele se ung cu usturoi si leustean, spre a feri gospodariile de lucruri necurate. Aceste duhuri se vor razboi in vazduh, si din lupta lor va curge ploaie; de aceea se spune ca Duminica Mare vine intotdeauna cu ploaie.
• Femeile nu lucreaza ca le amortesc mainile.
• Mosii de Vara se tin ca sa nu imbatranesti repede.
• In noapte Rusaliilor nfloreste feriga. Cine-o are, are mare noroc, dar, ca s-o poata vedea cand infloreste, tebuie sa fie treaz si curat toata noaptea, si sa nu raspunsa si sa nu se uita incotro il striga, ca-i trage doua palme si i-o ia.
• Daca va ploua in ziua de Mosi de Vara, va fi anul manos.
• Goana Rusaliilor: ceata fecioarelor, in varsta de opt-paisprezece ani, intotdeauna in numar fara sot, se constituia sub juramant solemn: "Am sa implinesc Goana Rusaliilor pana voi iesi la hora si nimeni decat mine si ai mei sa nu stie, altfel Rusaliile sa ma pedepseasca!". In dimineata zilei de vineri dinaintea Rusaliilor se intalneau si mergeau in taina in padure sau pe camp pentru a strange flori, confectionau din ele cununite, cingatori si buchete si tineau post negru pana a doua zi. In noaptea de sambata, dupa cantatul cocosilor de miezul noptii, fetele se sculau, se imbracau in alb, mergeau fara sa vorbeasca, in camp, in locul unde confectionasera cu o zi inainte cununile. Primele cuvinte se pronunta in momentul sosirii ultimei surate: "Buna dimineata, surata! - Buna dimineata, fete curate! Sa pornim goana Rusaliilor". Cea mai mare surata incheie dialogul cu cuvintele: "Gonim lucrurile necurate, sa ne ramana vetrele curate ca roadele de roua din cer picate!". Dupa impodobirea cu cununile si cingatorile de flori aduse de acasa, fetele deveneau foarte vesele, incepeau sa cante, se prindeau intr-o hora navalnica si inconjurau vatra satului; apoi fetele se intorceau acasa, mancau si beau apa, incheind postul negru
.......................modalitatea de comemorare a mortilor......................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu